Fericirea obligatorie de Norman Manea este carte despre care vom discuta in cele ce urmeaza. Luati-va o cafea, asezati-va comod si haideti sa vedem daca merita sau nu sa va luati aceasta carte. A, si apropo de luat…daca decideti pana la urma sa o cumparati, va spunem un secret. Cartea e la reducere, deci puteti sa vi-o achizitionati la un pret foarte bun.
Cine este Norman Manea?
Am auzit de Norman Manea, un scriitor contemporan român tradus în multe limbi, mai ales în contextul vehiculării numelui său ca una dintre propunerile României la Premiul Nobel pentru literatură. Fericirea obligatorie, prima sa carte pe care o citesc, m-a determinat să caut mai multe lucruri despre el. Si asta m-a ajutat să înțeleg mai bine contextul în care a fost scrisă.
Norman Manea a părăsit România în 1986. Prima data pentru o bursă în Berlinul de vest, so ulterior pentru a se stabili în SUA. Viața sa pare destul de atipică. E văzut ca un autor evreu de limbă română, un lucru care sună destul de ciudat. Emigrant la o vârstă destul de înaintată, Manea scrie în continuare în limba română, contribuind direct apoi la traducerile în engleză. Mi s-a părut interesanta opinia lui despre limba română vorbită azi, așa cum a descoperit-o când a revenit în țară – o mixtură vulgară de cuvinte americane.
Despre ce este Fericirea obligatorie de Norman Manea?
Pentru Norman Manea restabilirea în România ar însemna un nou exil. Tara s-a transformat mult în cei aproape 30 de ani de absență. Vede în continuare țara ca fiind în curs de așezare. Acest lucru pare de înțeles datorita faptului că e o realitate de necontestat, ci mai degrabă că e văzut prin prisma unui om care a văzut comunismul prin alienarea care a adus-o asupra omului obișnuit, prin diferențele de nivel de trai, deși teoretic totul era echitabil, prin construirea artificială a unor cariere și prin privarea de libertate. Cam asta încearcă să spună Fericirea obligatorie de Norman Manea. E o carte carte formată din patru nuvele: Interogatoriul, Biografia robot, O fereastră către clasa muncitoare și Trenciul.
Patru nuvele de Norman Manea intr-o singura carte
În Interogatoriul o femeie este ridicată de lângă iubitul său. In închisoare se încearcă obținerea mai multor detalii despre acesta și anturajul său. Fiindcă condițiile mizere de detenție nu par a îi schimba hotărârea, i se acordă brusc un regim privilegiat. Iar un nou anchetator încearcă să obțină totul printr-un dialog în care să rezoneze cu intelectul ei.
Biografia robot vorbește despre viața unui bărbat, pornit în carieră ca un redactor la un ziar, remarcat prin modul în care înfierează în principal domeniul agricol și parveniții din jurul său. Ajunge în cele din urmă să se angajeze la CEC, sprijinit de fiul unui fost coleg.
O fereastră către clasa muncitoare pune în antiteză viața unui cuplu de intelectuali cu cea a unui muncitor obișnuit, iar Trenciul arată modul în care trăiau cuplurile de vârf ale societății comuniste.
Nu m-au prins, poate nu eram în dispoziția de a citi despre acea epocă. Totusi nu pot să nu remarc stilul lui Manea. El pendulează între analiza critică, realistă, aproape jurnalistică și atmosfera de reverie pe care o aduce uneori. Voi încerca să citesc unele din romanele sale, modul în care îmbină cuvintele fiind unul dintre cele mai originale pe care le-am întâlnit la scriitorii români.
